Astazi cand am iesit din bloc (imbracata subtirel - adecvat unei zile de vara) a inceput sa picure. Am accelerat pasul pentru ca voiam sa ajung in statia de autobuz mai repede. Evident ca si ploaia s-a grabit sa ma boteze bine de tot.
Nu m-am lasat. Aveam o tinta bine gandita: Mall-ul. Fireste ca si ploaia si-a schimbat planurile si in loc sa revina la picurii mici si desi, s-a hotarat sa ramana la furtuna ingrozitoare. Dupa 1 minut am ajuns in statia de autobuz ciuciulete. Probabil aveam apa si-n chiloti (asta nu ma impiedica sa-mi continui calatoria).
In statie trebuia sa ma intalnesc cu Dooz. Bineinteles ca nu era acolo. Acest lucru nu m-a enervat. Doar m-am resemnat si ma uitam in directia din care trebuia sa apara.
Dupa ce am devenit mai ciuciulete decat eram, Dooz a aparut. Era leoarca saraca.
Ne-am urcat in autobuz si am plecat.
Si ca aceasta postare sa aiba un final dragut, tin sa-i multumesc prin intermediul ei lui Dooz pentru simplul fapt ca a suportat sa o tarasc prin magazine si sa ma uit la fiecare produs din ele. Multumesc!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
=)))..saracele de voi...inseamna ca va mers bine azi:>:)))
RăspundețiȘtergereimp e ca si-a luat si ea zori de zi:-<....lasa ca o iau si eu8->:X..
Am uitat sa spun ca atunci cand ne-am urcat in autobuz ploaia s-a calmat radical. Aproape ca se oprise.
RăspundețiȘtergereParadox...-uri de fapt :D ...:P >:D<...las' ca atunci cand ai nevoie ( mare ) de noroc ...este .... :P nu? ...
RăspundețiȘtergere